Proiectul „Călătorie în oraşul pictat – vechea stradă a Colţei”
Muzeul Municipiului Bucureşti are deosebita plăcere de a anunţa startul proiectului „Călătorie în oraşul pictat – vechea stradă a Colţei”, proiect cofinanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul vizează valorificarea patrimoniului cultural material din colecțiile Muzeului Municipiului București prin digitizarea și introducerea într-un website a operelor de artă plastică care urmăresc evoluția peisajului urban bucureștean pe artera nord-sud – vechea strada Colței. Pe lângă aceasta, proiectul propune realizarea unei hărți şi unei expoziții organizate la Palatul Suţu. Expoziția va fi însoțită de un catalog și de o serie de ateliere pentru elevi și studenți menite să facă cunoscută această evoluție a peisajului ca parte a evoluției urbane. Atingând mai multe domenii de interes: istorie și memorialistică, artă plastică și arhitectură, monument de for public și antropologie culturală, proiectul presupune identificarea unor obiective reprezentative cu scopul de a se evidenția transformarea unei vechi străzi într-un mare și modern bulevard.
Proiectul dorește să răspundă nevoii de cunoaștere a evoluției urbanistico-edilitare a Bucurestiului, având în vizor artera nord-sud: Lascăr Catargiu, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, Ion C. Brătianu, cu etapele sale de aliniere. Utilizând lucrări de arta plastică aflate în partimoniul Muzeului Municipiului București, vom pune în fața publicului vizitator și al tineretului bucureștean, peisajul urban în viziunea artiștilor, alături de fotografii recente, realizând astfel, prin metoda comparației, o imagine coerentă a modificării orașului.
Denumirea arterei provine de la locul pe care, între 1703 și 1707, Mihail Cantacuzino construiește Spitalul și Școala Colței pe moșia deținută de clucerul Colțea Doicescu. Complexul și ulița vor păstra numele proprietarului inițial și se va întinde până în nord, la straja orașului, spre ulița Mogoșoaiei, actuala piața Victoriei. De la sfârșitul secolului al XIX-lea ea va fi sistematizată succesiv ajungând să poarte diverse denumiri. Primul tronson de nord a primit numele de Bulevardul Colței, iar ulterior se va redenumi Lascăr Catargiu, chiar înainte de Primul Război Mondial, apoi în perioada interbelică, tronsonul dintre piața Romană și Universitatea București va purta numele lui Ion C. Brătianu; singurul tronson ce va rămâne cu numele originar, de strada Colței, va fi cel dintre Spitalul Colțea și Biserica Sf. Gheorghe. După instaurarea regimului comunist, denumirile sunt din nou schimbate în conformitate cu noua ideologie – bulevardul se va redenumi de la nord spre sud: Ana Ipătescu – Gheorghe Magheru – Nicolae Bălcescu – 1848.
Necesitatea unui astfel de demers este validată de nevoia de readucere în atenție a unei artere importante bucureștene. Mai mult, proiectul evidențiază o serie de transformări urbanistice și, în același timp, înglobează un anumit tip de patrimoniu cultural mobil artistic care explică dezvoltarea arhitecturală a orașului prin penelul artistului. Aceste lucrările de artă plastică, realizate în diferite perioade, surprind evolutia arhitecturală și socio-culturală a arterei în diferite stiluri artistice, individuale, de-a lungul a aproximativ 150 de ani. Astfel, această arteră prezintă un exemplu de îmbinare a stilurilor arhitecturale: neoclasic francez, neoromânesc, modernism, art deco sau realist-socialism. Deşi iniţial constituită ca o alternativă rutieră la faimoasa Calea Victoriei, aceasta devine o adevărată şcoală de arhitectură.
Peisajul bucureștean a fost surprins de-a lungul secolelor în artele frumoase ce sunt astăzi parte a patrimoniului cultural al Muzeului Municipiului Bucureşti. În secolul al XIX-lea, el devine interesant pentru călătorii străini, exotic pentru unii artiști, romantic și lejer pt alții. În secolul al XIX-lea, el devine interesant pentru călătorii străini și transformat în gravuri cu rol de suvenir sau mostră de călătorie, iar odată cu apariția picturii românești moderne, apar și compozițiile în ulei dedicate genului. Treptat, prin amplificarea interesului pentru genul peisajului se evidențiază, obiectivele arhitecturale drept personaje centrale ale compozițiilor plastice.
Metoda de lucru propusă, simpla prin contrapunerile vizuale, este menită să readucă în atenție povești ale Bucureștiului, prin identificarea obiectivelor arhitecturale și ale segmentelor stradale din pictură. Elementele vizuale descoperite vor fi inserate într-o hartă interactivă care va mapa evoluția arhitecturală, cu clădirile existente și dispărute, dar și a străzii în întregul său. Printre artiștii peisagiști care au imortalizat zone din oraș și ale căror lucrări de pictură se găsesc în colecțiile de artă plastică ale MMB se numără Jean Al. Steriadi, Marius Bunescu, Dumitru Ghiață, Henri Visconte, Iosif Rosenbluth, Ileana Rădulescu, Coca Mețianu. Alături de lucrări de grafică semnate de artiști străini precum: Luigi Mayer, Auguste Raffet, Michel Bouquet, Amadeo Preziosi, dar și români Nicolae Vermont, Aurel Jiquidi, Alexandru Phoebus, Stavru Coțifide.
Membrii echipei proiectului sunt Cezar Petre Buiumaci – manager de proiect, Delia Bran – istoric de artă, Nicoleta Bădilă – istoric de artă, Cristian Oprea – fotograf, Ștefan Beniamin Csampai – grafică, Mihaela Alina Dobre – reprezentant fianciar.
Parteneri în acest demers ne sunt Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, Facultatea de Litere a Universității din București, Facultatea de Istorie a Universității din București, Facultatea de Geografie a Universității din București, Uniunea Arhitecților din România și Societatea de Ştiinţe Istorice din România.